Finanțarea centrelor de cercetare – noul succes al Universității Politehnica din București (UPB)

Cover image of Finanțarea centrelor de cercetare – noul succes al Universității Politehnica din București (UPB)

România a preluat de curând președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. În acest context am profitat de această ocazie și am avut un interviu cu rectorul Universității Politehnica din București, domnul Mihnea Costoiu. Universitatea Politehnica din București (UPB) a sărbătorit 200 ani de existență în 2018, fiind cea mai mare și cea mai prestigioasă universitate tehnică din România. Misiunea UPB este de a dezvolta excelența sustenabilă în cercetare și educație în domeniile ingineriei, științelor aplicate si mediului de afaceri, în beneficiul societății. La sfârșitul anului 2018, universitatea avea aproximativ 1400 de membri ai personalului academic și de cercetare care lucrau în 15 facultăți cu 53 departamente și 47 centre de cercetare. Personalul academic și de cercetare desfășoară activități de cercetare în științe Inginerești, științe aplicate (matematică, fizică, informatică), dar și în domeniul științelor economice și sociale.

Puteți explica succesul UPB în combinarea fondurilor structurale UE și a burselor ERC pentru susținerea excelenței în cercetarea științifică?

În ultimii 8 ani, datorită unor oportunități semnificative de finanțare din fondurile structurale ale UE și din fondurile naționale, UPB a construit infrastructura de cercetare- CAMPUS și PRECIS - două repere cheie în domeniul electronic și al științelor informatice. Aproximativ 200 de cercetători lucrează în aceste două institute noi. Au fost construite alte laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație în domeniul științei materialelor, mecanicii, chimiei, și al bioresurselor alimentare. În același timp, prin programe derulate de direcția resurse umane, au fost finanțate burse pentru studenții doctoranzi și post doctoranzi, pentru a permite complementaritatea și sinergia eficientă dintre fondurile structurale și alte fonduri europene și naționale.

În ansamblu, UPB a atras aproximativ 300 de milioane de euro din fondurile structurale pentru activități de cercetare și este una dintre cele mai importante instituții de cercetare din România în ceea ce privește absorbția fondurilor structurale. Aceste investiții au condus la dezvoltarea cercetării de frontieră și la activarea talentelor în acest domeniu. Acest lucru a permis cercetătorilor UPB să prezinte numeroase propuneri pentru finanțarea ERC și, în final, să câștige două granturi ERC în 2016 și 2017 - competiții lansate în noile institute CAMPUS și PRECIS - precum și câștigarea unor scoruri pozitive pentru alte propuneri nefinanțate. În 2018 UPB a beneficiat de două granturi ERC din cele șase granturi ERC oferite în România.

Bursierii ERC din cadrul UBP

Alina_Mihaela_Badescu.png
Prof. Alina Mihaela Bădescu a câștigat o bursă ERC Starting Grant în 2016 pentru un proiect privind sistemele de identificare prin radiofrecvență: propagarea undelor radio în medii eterogene și descrierea comportării antenelor în medii neconvenționale. (CosNeD).
Interview with Dr. Badescu

 

Costin_Raiciu.png

 

Acest succes a fost repetat în anul următor, când profesorul Costin Raiciu a câștigat un ERC Starting Grant pentru cercetare în configurația și securitatea rețelei de calculatoare: Provably Correct Networks (CORNET). Proiectul CORNET propune o abordare pragmatică pentru a asigura corectitudinea rețelelor.

 

Ați putea veni cu sugestii referitoare la aplicarea cu succes pentru finanțarea ERC pe care le puteți împărtăși altor țări din UE care sunt în prezent subreprezentate?

Vizite de studiu! UPB se angajează să încurajeze participarea cercetătorilor săi la apelurile ERC, sprijinind tinerii cercetători care doresc să-și consolideze propunerile ERC printr-o vizită de studiu la beneficiarii ERC-urmând recomandările ERC Visiting Fellowship. Prin programul VizStar, UPB va oferi din fonduri proprii sprijin pentru 3 cercetători pe an, pentru o vizită între 3 și 5 luni.

Care sunt speranțele dumneavoastră privitoare la dezvoltarea politicii științifice europene, în perioada în care România deține președinția Consiliului Uniunii Europene (ianuarie-iunie 2019)?

În timpul președinției române a Consiliului UE , UPB speră să sprijine anumite inițiative exprimate în diverse forumuri internaționale, inclusiv Asociația internațională CESAER, în care UPB este membră de 10 ani. UPB și-a exprimat sprijinul pentru creșterea bugetului Horizon Europe, în special în ceea ce privește bugetul ERC, ca singura componentă de program dedicată excelenței în domeniul cercetării de frontieră și al acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, care sprijină dezvoltarea carierei cercetătorilor.

Costoiu2.png
Mihnea Costoiu a absolvit Universitatea POLITEHNICA din București. A deținut mai multe poziții politice între 2001 și 2014, inclusiv aceea de Secretar General în Ministerului Educației Naționale din România, Secretar de Stat în Ministerul Educației Naționale și ministru delegat pentru învățământul superior și cercetare. În prezent este rector al Universității POLITEHNICA București, secretar general al Consiliului Național Român al Rectorilor și senator în Parlamentul României. De asemenea, este director în boardul CESAER, membru al consiliilor de Administrație și Asociativ al AUF (Agence universitaire de la Francophonie).